Comuna Şinca

Comuna Şinca este situată în centrul judeţului Braşov, în extremitatea de sud-est a Ţării Făgăraşului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde de la Munții Perşani, în partea de nord şi est, până la Munții Făgăraş, în partea de sud, cu o largă deschidere spre depresiunea Făgăraşului în partea de vest. El este alcătuit din dealuri brăzdate de numeroase cursuri de apă, din care cel mai important este râul Şinca, afluent al Oltului. De-a lungul acestor dealuri, în luncile înguste, se află şi terenurile cele mai fertile pentru agricultură. În zona montană există de asemenea suprafeţe întinse de păduri formate în principal din făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase. Munţii au o înălţime medie, cel mai impozant fiind masivul Ţaga cu o înălţime de 1.648m.

Istoric

Primele atestări arheologice datează din neolitic, continuându-se cu ştiri din perioada stăpânirii romane - când este atestată arheologic existenţa unui centru populat, în actualul teritoriu al comunei Şinca, din perioada Împărartului Tiberiu. Acesta consta în monede şi fragmente de ceramică ce sunt expuse la Muzeul de Istorie din Braşov (Piaţa Sfatului). Drumul roman care lega antica Cumidava (Râşnov) de Dacia Superioară trecea prin Şinca Veche.

După retragerea romană, ştirile sunt sărace. Populaţia va fi trăit în obşti săteşti amplasate în locuri retrase - exemplu Pleşu sau Prunărie.

Stăpânirea maghiară s-a impus tâziu asupra Ţării Făgăraşului, atunci când aici era deja o organizaţie statală bine definită şi care îşi păstrează autonomia faţă de regatul maghiar în aproape tot Evul Mediu. În schimb există o legătură organică cu Ţara Românească, zona aceasta aparţinând domnilor români până la sfârşitul sec al XV-lea.

Prima menţiune documentară a localităţii Şinca Veche este legată de Ţara Românească şi, ca majoritatea documentelor Evului Mediu, se referă la proprietăţi sau privilegii boiereşti. Astfel, în 1476, pe timpul domnitorului Laiotă Basarab cel Bătrân, muntele Nemaia (actual Nămaia) din teritoriul comunei Şinca era dăruit unor boieri drept recompensă pentru serviciile făcute. Legătura cu Ţara Românească continuă, dovadă implicarea boierilor din Şinca în luptele interne din teritoriile de peste munţi. În 1534 sunt pomeniţi boierii care la 1508 luptaseră de partea lui Mircea Ciobanul împotriva regelui ungar.

Perioada Principatului Transilvănean a însemnat pentru Şinca o continuă consolidare a feudalismului, tot mai mulţi ţărani devin iobagi. La 1640, Şinca ajunge proprietatea lui Francisc Masskasi, iar la acea dată comunitatea avea 74 de familii.

Trecerea, la sfârşitul sec al XVI-lea, a Transilvaniei sub stăpânire habsburgică a avut pentru locuitori câteva consecinţe importante: în primul rând o rupere faţă de civilizaţia orientală şi orientarea spre civilizaţia occidentală; în al doilea rând are loc o accentuare a exploatării feudale, conjugată cu încercarea de atragere a românilor ortodocşi spre unirea cu Roma.

Exploatarea feudală conjugată cu intoleranţa religioasă au drept consecinţă o mare migraţie: la 1726, din 103 gospodării, 23 erau pustii. La 1758, Şinca avea doar 48 de familii pentru ca la 1762 să se vorbească numai de 4 familii care au rămas în localitate (Bârsan, Bălan, Urs şi Strâmbu).

Perioada 1697-1761 a fost o perioadă care a bulversat puternic viaţa localităţii. În 1761, curtea de la Viena pune problema înfiinţării regimentelor de graniţă. Din regimentul al II-lea de Orlat va face parte şi localitatea Şinca. Deoarece condiţia de a fi grăniceri impunea unirea cu Roma, în Şinca au fost aduşi oameni din toată Transilvania; acelaşi lucru s-a petrecut în Bucium şi Ohaba. În schimbul acceptării militarizării, ţăranii din satele de graniţă devin oameni liberi, bucurându-se de avantaje economice, politice şi culturale. De exemplu: la 1772, din iniţiativa cărturarului Gheorghe Şincai, el însuşi cu originea din Şinca Veche, se înfiinţează prima şcoală din sat. Tot acum la Ohaba se înfiinţează o şcoală gimnazială în limba germană unde se formau viitorii învăţători şi ofiţeri.

La sfârşitul sec XVII şi începutul sec XVIII localitatea cunoaste o perioadă de prosperitate economică şi creştere demografică, cu toate că şincanii participă la marile conflicte internaţionale, inclusiv războaiele napoleoniene.

În primăvara lui 1849 şincanii participă la revoluţie deplasându-se împreună cu preotul satului la Şercaia; cinci dintre ei sunt ucişi în luptă. Revoluţia de la 1848 a dovedit că vechea stare de lucruri nu mai putea continua. Printre măsurile luate a fost şi desfiinţarea iobăgiei, care a făcut ca şi locuitorii din Şercăiţa şi Perşani să devină oamani liberi. Unul din primele efecte vizibile a fost înfiinţarea unor şcoli, la 1851, în cele două sate. Pentru satele militarizate una din urmările revoluţiei a fost desfiinţarea regimentelor grănicereşti.

Primul război mondial aduce retragerea, odată cu armata română, a autorităţilor locale din Şinca Veche pe teritoriul românesc. Acestea se reîntorc doar odată cu unirea cu patria mamă. În acest război şi-au dat viaţa un mare număr de eroi.

Perioada interbelică este o perioadă de înflorire pentru satele comunei căreia i-a pus capăt al doilea război mondial în care comunitatea şi-a adus din nou aportul prin jertfa de sânge a fiilor ei.

Perioada de după cel de-al doilea război mondial poate fi împărţită, din punctul de vedere al localnicilor, în trei părţi distincte: perioada 1945-1961, respectiv perioada anterioară colectivizării forţate, caracterizată prin nenumărate cote pe care ţăranii proprietari de pâmănt trebuiau să le plătească, perioada 1961-1989, respectiv perioada colectivizării în care s-au depus toate eforturile pentru distrugerea instinctelor de proprietari ale şincanilor şi perioada din 1989 până în prezent, care se vrea o deschidere spre valorile civilizaţiei occidentale.

Componența comunei:

Comuna Şinca este formată dintr-un număr de șase sate, după cum urmează: Şinca Veche – centrul de comună, Perşani, Şercăiţa, Ohaba, Bucium şi Vâlcea. Comuna are o populaţie de 3575 locuitori, repartizaţi pe sate astfel: Şinca Veche – 970, Perşani – 1102, Şercăiţa – 748, Ohaba – 287, Bucium – 249 şi Vălcea – 219.

Date administrativ-teritoriale

a.      Suprafaţa totală: 18.059,95 ha

b.      Suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă:

    • agricol .........  3.345,18 ha
    • neagricol.......     743,38 ha
    • păşune.........   2.541,45 ha
    • fâneaţă..........  2.961,29 ha
    • pădure..........  8.131,40 ha

c.      Număr de gospodării (locuinţe).........1.370.

Populația

Total 3.575 locuitori din care:

a.      Români................ 2.762

b.      Maghiari...............     14

c.      Germani................       0

d.      Alte naţionalităţi......   799 (rromi)

Învățământul

Număr de școli primare și gimnaziale - 6

Număr de grădinițe – 3

Cultura

Număr de unităţi de cultură (teatre, case de cultură, cămine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, săli de expoziţie):

5 cămine culturale

1 bibliotecă

Număr de unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciune):

șapte biserici ( în șase se oficiază slujbe religioase)

două mănăstiri Mănăstirea Bucium și Mănastirea Maica Sfânta Bucuria Neșteptata Șinca Veche

trei case de rugăciune.

Infrastructura

a. Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiată staţie sau haltă CFR): Halta CFR Perşani este situată în imediata vecinătate a satului cu acelaşi nume şi la o distanţă de 5 km de centrul de comună.

b. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere: DN 1A traversează comuna dinspre Vlădeni (com. Dumbrăviţa) spre Şercaia (com. Şercaia) prin satul Perşani. DN 73A traversează comuna dinspre Şinca Nouă (com. Şinca Nouă) spre Vad (com. Şercaia) prin satele Vălcea, Şinca Veche şi Ohaba. DJ 104A traversează comuna de la Băile Perşani (intersecţia cu DN 1A ) spre Mărgineni (com. Hârseni) prin satele Şinca Veche, Şercăiţa şi Bucium. DC 16 traversează comuna din Perşani spre Grid (com. Părău), iar DC 14 traversează comuna din Bucium spre Toderiţa (com. Mândra). De asemenea există la nivelul comunei o vastă reţea de drumuri forestiere cu o lungime de 86 km.

c. Dotări edilitar-gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

-  drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere, pe teritoriul administrativ al localităţii:  

DN 1A are pe teritoriul comunei o lungime de circa 12 km starea acestuia fiind una corespunzătoare şi aflându-se într-un program de reabilitare ce se va desfăşura în perioada următoare.

DN 73A are pe teritoriul comunei o lungime de 8 km şi necesită reparaţii la nivelul învelitorii asfaltice.

DJ 104A are pe teritoriul comunei o lungime de 13 km şi se află într-o stare satisfăcătoare însă sunt necesare intervenţii la cele două treceri la nivel cu calea ferată (la Băile Perşani şi la intrarea în Şinca Veche) unde starea lui este total necorespunzătoare.

DC 16 Perşani-Grid are pe teritoriul comunei o lungime de 3,5 km şi se află în prezent într-un program de reabilitare.

DC 14 Bucium-Toderiţa are pe teritoriul comunei o lungime de 3 km şi necesită unele mici reparaţii constând în împietruiri.

Reţeaua de drumuri forestiere are la nivelul comunei o lungime de 86 km şi se afla într-o stare bună de exploatare.

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă: În satele Şinca Veche, Perşani, Ohaba şi Vălcea nu există reţea centralizată de distribuţie a apei potabile, aceasta se va realiza prin investiţia ce se află în derulare şi anume cea de „Alimentare cu apă comuna Şinca şi Şercaia" în aceste sate populaţia se alimentează cu apă din fântâni aflate în gospodăriile sătenilor sau prin mici captări de izvoare ce deservesc grupuri de gospodării, aceste captări sunt realizate prin contribuţia financiară proprie a beneficiarilor.

În satul Şercăiţa există un sistem de distribuţie centralizată a apei realizat în anii '80 prin contribuţia cetăţenilor, financiară şi în muncă, aceştia fiind constituiţi într-o asociaţie ce administrează reţeaua.

Delegația României în Lechbruck

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Targul de turism al Romaniei 16-19 noiembrie 2017

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter