Comuna Dragus

Localitatea Drăguş este situată în depresiunea Făgăraşului, la poalele Munţilor Făgăraş, în partea de nord a acestora. Depresiunea Făgăraşului, situată la bordura nordică a munţilor, se prezintă ca un amfiteatru imens, străbătut de la est spre vest de râul Olt, care are foarte mulţi afluenţi porniţi din Munţii Făgăraşului.

Drăguşul este amplasat la 25 de km vest de municipiul Făgăraş şi la 8 km est de Orașul Victoria, la 7 km de Mănăstirea Brâncoveanu şi la 4 km de râul Olt. Între culmea Făgăraşului şi Olt, în jurul Drăguşului, se întâlnesc pe rând următoarele localităţi: la nord-est Sâmbăta de Jos, şi Voila, Sâmbăta de Sus şi Lisa, la sud-vest Viştea de Sus, la nord-vest Viştea de Jos şi imediat peste Olt, Rucărul. Graniţele naturale între aceste comune nu au un caracter prea pronunţat: Dumbrava, înspre Sâmbăta de Sus, iar înspre cele două Vişti, Valea hotarului - numită astfel deoarece măsoară limita unui sat faţă de celălalt.

Comuna Drăguş este formată numai din localitatea Drăguş, cu tot terenul agricol şi forestier aparţinător.

Comunicarea cu restul regiunilor se face prin intermediul drumurilor comunale si intrajudetene, precum si nationale, Drăguşul aflându-se la 5km de DN1 / E68. Localitatea este străbătută de şoseaua 104A. Căile de acces spre comună sunt : DN1 Braşov - Făgăraş – Ucea – Victoria – Drăguş (90 km) sau DN 73 A Braşov – Râşnov – Poiana Mărului – Şinca – Recea – Lisa – Sâmbăta de Sus – Drăguş (86 km).

Comuna Drăguş are o suprafaţă totală de 4210 ha, din care 427 ha intravilan, 3783 ha extravilan.Satul Drăguş are 2045 locuitori dintre care 2045 sunt români. Aceştia locuiesc în 420 de gospodării.

Relieful comunei este plan, cu înclinaţie nordică, dinspre munţi spre râul Olt. Este străbătut de mai multe pâraie, dintre care cel mai mare este Drăguşelul. Toate izvorăsc din munţi sau de la poalele lor, străbat teritoriul comunei şi se varsă în Olt.

Clima este temperat continentală, cu veri răcoroase şi ierni aspre, cu precipitaţii în tot cursul anului. Direcţia dominantă a vântului este în lungul râului Olt.

Istoric

Istoricul localităţii şi al locuitorilor se pierde în negura timpurilor. Până în secolul al XIV-lea, drăguşenii erau cu toţii oameni liberi, principala ocupaţie fiind agricultura si păstoritul. În secolul al XVII-lea dovezile istorice arată că Ţara Oltului aparţinea principilor de Transilvania.

În această perioadă este consemnată la Drăguş existenţa mai multor familii de "boieri" care s-au ridicat din rândul ţăranilor prin obţinerea de diplome de credinţă pentru serviciile aduse principilor de Transilvania. Ei erau boieri mai mult prin titlu, căci nu se deosebeau de ceilalţi ţărani: nu erau mai bogaţi, munceau la câmp alături de sătenii obişnuiţi si nu deţineau poziţii de autoritate.

În 1765, sub domnia Mariei Tereza, au fost înfiinţate regimentele grănicereşti, care aveau rolul de a apăra graniţa de sud-est a Imperiului Habsburgic. Boierilor din Drăguş și câtorva iobagi li s-a conferit un nou statut, acela de soldat grăniceresc, statut care le-a adus o serie de recompense din partea puterii, dar nu i-a scutit de obligaţiile materiale faţă de stăpânire.

La începutul sec. al XX-lea s-a înregistrat un fenomen însemnat de migraţie a drăguşenilor spre Vechiul Regat si în America de Nord. Statisticile din 1910 consemnează un număr de 87 persoane emigrate în America şi 66 în România. În 1914 numărul emigraţilor era de 113 în America de Nord si 72 în România. În 1938 Drăguşul avea o populaţie de 1449 de locuitori, concentraţi în 329 de gospodării. Ei au dezvoltat o agricultură de subexistenţă.

În 1962, printr-o declaraţie a oficialităţilor, s-a anunţat înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colective, fapt care a dus la desfiinţarea proprietăţii private și înfiinţarea proprietăţii socialiste. În decembrie 1989, apoi în anul 1990, se petrece fenomenul invers, de retrocedare a proprietăţilor.

Cadrul socio-cultural

a) Biserica

Cei care s-au oprit în cercetările lor asupra satului Drăguş au observat un conservatorism accentuat, a cărui explicaţie găsită în respectul pentru obicei, prezent într-o colectivitate tradiţională. Conservatorismul a constituit de la început o piedică în calea convertirii drăguşenilor la o altă religie. Prin 1789, aveau o biserică, iar în 1924, au trecut la ortodoxism.

Pe la 1789, s-a construit în Drăguş o biserică din lemn, care mai târziu a ars, în locul ei fiind clădită alta atestată până în 1928. Biserica actuală datează din 1896. Această biserică, la fel ca şi comuna Drăguş, ce ocupă o poziţie mai ridicată decât celelalte comune, se impune prin mărime (considerată una din cele mai înalte biserici din Ţara Făgăraşului) şi tematică (hramul „Adormirea Maicii Domnului").

Mai există şi o bisericuţa greco-catolică din 1910; serviciul religios la aceasta din urmă se oficiază doar din 1990.

b) Satul care a născut o bibliotecă

Cercetarea sociologică romănească îşi are rădăcinile la Drăguş. Comunitatea ascunde o unică aventură începută în vara lui 1929, când la Drăguş s-a desfăşurat cea mai mare campanie monografică a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, întemeiată de Dimitrie Gusti.

Fondatorul şcolii romăneşti de sociologie a deplasat atunci o echipă impresionantă, formată din peste 80 de specialişti, care au rămas în sat două luni. Campania de la Drăguş e însemnată nu numai în istoria monografiilor rurale romăneşti, ci şi în cea mondială, ca o "experienţă de laborator" cu prilejul căreia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.

De pe urma trecerii pe la Drăguş a echipei lui Gusti au rezultat 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului. Localitatea deţine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din România tuturor timpurilor.

c) Învățământul

Număr de unităţi de învăţământ superior şi profilul acestora: număr de licee şi colegii: 0, număr de şcoli primare şi gimnaziale: 1, număr de grădiniţe: 1.

d) Cultura

Număr de unităţi de cultură (teatre, case de cultură, cămine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, săli de expoziţie): un cămin cultural

Număr de unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciune): două biserici (ortodoxă şi greco-catolică).

Infrastructura

Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiată staţie sau haltă C.F.R.) – 5 km

Accesul la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere: 5 km DN 1; DJ 104A străbate comuna.

Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică):

  • drumuri naţionale - nu, judeţene – 13 km, comunale – 15 km, forestiere – 7 km, pe teritoriul administrativ al localităţii
  • reţeaua de alimentare cu apă potabilă - 9 km
  • reţeaua de canalizare – în curs de dezvoltare
  • reţeaua de comunicaţii (telefon, internet, cablu TV ).

Delegația României în Lechbruck

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Targul de turism al Romaniei 16-19 noiembrie 2017

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter