Descriere

Comuna Cîrțișoara este situată în sud-estul județului, aproape de limita dinspre județul Brașov a județului Sibiu, la 53 km de municipiul Sibiu și 18 km de orașul Victoria (județul Brașov), la poalele munților Făgăraș, pe șoseaua Transfăgărașan, ce unește drumul național DN 1 Brașov-Sibiu cu localitatea Curtea de Argeș. Comuna este situată pe drumul național DN Sibiu-Făgăraș, din care se ramifică drumul comunal Cîrțișoara.

Cea mai apropiată stație CFR este halta Cîrța, la 4 km; se poate însă ajunge în comună și din gara Arpașu de Jos, de la 7 km, dar pe drumul comunal Arpașul de Jos – Cîrțișoara.

Cotele cele mai înalte din aria geografică în care se află amplasată comuna sunt:

  • Vârful Negoiu (județul Sibiu) - 2535 m;
  • Vârful Moldoveanu (județul Arges) - 2544 m.

Vecinătățile administrative ale comunei sunt: nord - comuna Cîrța; sud - județul Arges, est - comuna Arpașul de Jos, sat Arpașul de Sus ; vest - comuna Porumbacul de Jos, sat Scoreiu.

Cîrțișoara este o comuna structurata administrativ numai pe cele doua sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate pe de o parte și alta a râului Cîrțișoara, rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laița.

Cîrțișoara este strabatută longitudinal de șoseaua Transfăgărașan (DJ-7C), temerara lucrare de artă a constructorilor de drumuri, realizată cu multe eforturi, cu multe sacrificii umane în scopul creării unei legături rutiere mai directe între sudul țării și podișul Transilvaniei. Această șosea a avut și scopul deschiderii bazinelor forestiere din masiv, folosirii mai raționale a pașunilor alpine și, nu în ultimul rând, în scopul realizării unui centru turistic montan în zona lacului Bâlea. Drumul a fost construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974, iar tunelul de 882 m a fost construit în numai 18 luni. Șoseaua a fost inaugurată la 20.09.1974 și reprezintă o construcție unică.

Așezarea comunei în imediata vecinătate a munților Făgăraș a fost factorul esențial care a determinat exploatarea de către om a nenumăratelor frumuseți naturale cu care au fost binecuvântate aceste locuri.

Comuna Cîrțișoara este locul unde se găsesc câteva rezervații naturale, a căror frumusețe a fost principalul temei al existenței traseelor turistice care fac din Cîrțișoara o adevarată zonă de interes turistic.

Scurt istoric

Comuna Cîrțișoara este situată într-o zonă deluroasă, pe ambele maluri ale râului Balea

(pârâul Cîrțișoara) în lungime de 23 km, ce izvorăște din Lacul Bâlea și are afluenți Pârâul Valea Doamnei și Laița ce izvorăște de sub Vârful Negoiu – 2536 m, sub denumirea de pârâul Cîrțișoara, care se varsă în râul Olt.

Până în anul 1968, comuna a fost compusă din două sate surori: Streza și Oprea Cîrțișoara. Așezarea de pe malul drept al râului Bâlea se numea Streza, iar cea de pe malul stâng - Oprea. În urma noii reorganizări teritorial – administrative, ambele s-au contopit într-unul singur cu numele de Cîrțișoara.

În unele acte din prima parte a sec. al XIII – lea, se amintește de două așezari cu numele Cîrța, ambele locuite de romani. Este vorba de comuna Cîrța situată pe malul stâng al râului Olt și de Cîrțișoara. În anul 1932 Cîrțișoara apare sub denumirea de Cîrța românească (Kerch Olachorum) spre a se deosebi de Cîrța de pe malul stâng al Oltului, ce a fost colonizată cu sași aduși din Flandra.

Atât Streza cât și Oprea Cîrțișoara făceau parte în trecut din zestrea fostei Mănăstiri cisterciene din Cîrța. Locuitorii satelor erau în majoritatea lor iobagi, dar dârzi, păstrându-și cu sfințenie obiceiurile, credința și graiul străbun.

În perioada feudalismului, Streza și Oprea Cîrțișoara au facut parte din vestita Țara a Făgărașului, care a avut un rol important în trecutul Țării Românesti, cât și al Ardealului. De Făgăraș e legată tradiția întemeierii Tării Românești și mult timp Țara Făgărașului a fost stapânită de domni munteni. În anul 1391, Mircea cel Bătrân a construit o mănăstire ortodoxă lângă comuna Cîrțișoara.

În actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473, domn al Țării Românești, donează unor slujbași de-ai lui o serie de sate din Țara Făgărașului, printre care e amintită și Cîrțișoara.

În luna octombrie a anului 1599, în această comună, Mihai Viteazu a facut un penultim popas înainte de începerea bătăliei de la Șelimbăr.

Până în anul 1848, satele Streza și Oprea Cîrțișoara au facut parte din domeniul familiei nobiliare Teleki. După desființarea iobagiei, stapânirea asupra acestor sate a încetat.

Documentar, comuna este atestată din sec. al XIII-lea (Anuarul Institutului de istorie din Cluj-Napoca tomul VII – 1964, pag. 317). Pe hotarul comunei au existat până la mijlocul sec. al XIX-lea o manufactură de sticlă, sus pe lunca râului Bâlea-Glajerie, ce producea obiecte din sticlă ce se exportă în marea ei majoritate, iar la confluența râului Bâlea cu Laița a existat o moară de hârtie; ambele au fost proprietatea familiei nobiliare Teleki.

Denumirile satelor din componența comunei (conform Dicționarului Numirilor de localități cu poporațiune romana din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș întocmit din încredințarea Asociației pentru Literatura Româna și Cultura Poporului Roman, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan, Ediția II, Sibiu, 1919 m, Editura Asociațiunii, Tipografia Libertatea Orăștie.) sunt:

1. Oprea-Cârțișoara, Opreakerczisora, Kleinkerz, jud. Făgăraș, plasa Arpașul de Jos, 1050 locuitori, dintre care 1016 români, ceilalți fiind germani, unguri și evrei, parohie greco-ortodoxă;

2. Streja-Cârțișoara, Strezakerzisora, Oberkerz, jud.Făgăraș, plasa Arpașul de Jos, 855 locuitori, dintre care 773 români, restul fiind unguri și germani, parohie greco-ortodoxă.

Ambele sate făceau parte din zestrea fostei mănăstiri cisterciene de la Cîrța, sătenii fiind în majoritate iobagi, foarte incomozi și dârzi, păstrându-și cu sfințenie obiceiurile, credința și graiul străbun.

Până la 1930, reședința comunei a fost în Streza-Cârțișoara, având ca sate aparținătoare: Streza, Oprea-Cârțișoara, Arpașu de Sus.

1930-1950, fiecare a avut primărie separată;

1951-1968, cele trei sate au fost din nou unificate;

1968, Streza Cârțișoara s-a unit cu Oprea Cârțișoara, formând comuna Cârțișoara de astăzi; satul Arpașu de Sus a trecut în componența comunei Arpașu de Jos.

Situația economico-socială

Comuna Cîrțișoara are un număr de 637 gospodarii in care locuiesc 1428 de persoane.

Populația ocupată

Populația activă – 740

pensionari – 473, din care pensionari de stat 295

elevi în vârstă pre și scolara – 170

copii cu vârsta cuprinsă între 0 – 3 ani - 45

Baza economică a comunei o constituie agricultura.

Delegația României în Lechbruck

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Targul de turism al Romaniei 16-19 noiembrie 2017

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter