Trasee Turistice Montane

Vezi Harta

Traseul nr.1: triunghi roșu - Valea Sâmbetei

Mănăstirea Brancoveanu (690m) - Complexul Floarea Reginei - Cabana Valea Sâmbetei (1401m) - Refugiul Salvamont - Fereastra Mare (2188m)

Lungime traseu: ~8km

Diferența de nivel: 1498 m

Durata: 5-6 ore vara; 8-10 ore iarna

Grad de dificultate: mediu; periculos iarna

Nivel de echipare: complex

Pentru a ajunge la mănăstirea Brâncoveanu, pornim din comuna Sâmbăta de Jos (DN1/E68) pe drumul asfaltat DJ105B (panou indicator) și după 15 km suntem la mănăstire, de unde începe descrierea traseului. De aici șoseaua, devenită drum forestier de la ramificația cu drumul spre orașul Victoria, continuă să urce pe firul apei.

În dreptul unui hotel, pe malul opus, în Poiana Urzicii, întâlnim marcajul punct roșu, care ne conduce în Muchia Drăgușului (traseu 2).

La 5,2 km de la mănăstire, drumul forestier ia sfârșit pe malul stâng al văii, pe versantul estic, împădurit, al Drăgușului.

De la capătul drumului forestier începe poteca ce se angajează pe malul stâng al apei, în urcuș usor, printr-o vegetație bogată, caracteristică văilor umede. În stânga, apa Sâmbetei se zbate zgomotos în ulucul ei de piatră formând mici cascade, numite La vâltori. După încă 30 minute, traversăm firul apei pe un podeț care ne duce pe malul drept, pe care îl urmăm, dar nu pentru mult timp, căci revenim definitiv pe malul stâng, unde urcăm, de acum mai accentuat.

Trecem printr-o pădure de molid. Înainte de ieșirea din padure întâlnim marcajul cu punct roșu pe care, în aproximativ 1,5 ore, ajungem la Coliba lu' Remus Sofonea din Muchia Drăgușului (traseul 2).

La aproape 2 ore de la plecare, iesim în sectorul glacial al văii. Suntem în dreptul fostei stâne din Valea Sâmbetei, străjuita de Muchia Drăgușului. De partea cealaltă a apei se înalță muchia Sâmbetei pe care se poate zări, la limita pădurii, un grup de stanci golașe. Este locul numit Piatra Caprei.

Din fața fostei stâne, o potecă marcată pornește către Piatra Caprei. Traversează firul văii pe un podeț, la confluența cu valea Pietrei Caprei, urcă pe partea dreaptă a pârâului, traversează o poiană și apoi începe să urce în serpentine scurte și urcuș relativ puternic până deasupra pădurii de molid, la stânca amintită. De aici avem o perspectivă largă spre Budru-Gălășescu și întreaga Muchie a Drăgușului. Cărarea este bine conturată și poate fi parcursă, dus-întors, într-o oră. De la fosta stână, drumul continuă în urcuș. Semnele de marcaj, triunghiul roșu, sunt aplicate acum pe stâlpi sau pe pietre. În curând ajungem la cabana Valea Sâmbetei. Din fața cabanei pornește un traseu marcat cu cruce albastră care ne conduce în 30-45 min la Chilia părintelui Arsenie Boca. Marcajul este bun, dar poteca este deteriorată. Chiar de la cabană pornește și drumul spre creastă. Se îndreaptă spre sud, în urcuș ușor, pe malul stâng al văii, care are acum aspect tipic glaciar, cu versanți împăduriți, sfârtecați ici-colo de furia torenților și avalanșelor.

La 20 de min de la cabană, după ce trecem de refugiul Salvamont, ajungem la punctul numit Fundul Văii, unde întâlnim traseul marcat cu punct albastru ce vine din Căldarea Racorele (traseul 3). Continuăm drumul marcat cu triunghi roșu. În punctul La Cruce se desprind spre est traseele Cheia Bândei, marcaj punct roșu, și Piatra Caprei, marcaj triunghi albastru. Continuăm drumul pe marcajul triunghi roșu, aplicat pe pietre; ajungem după un urcuș mai susținut în Căldarea Bună, lăsăm în stânga prăvăliturile de stand din Colțul Bălăceni și continuăm să urcăm ușor prin Căldarea Bună.

Ajunsă sub peretele Ferestrei mari, poteca se abate la stânga și începe să urce în serpentine, la început largi, apoi din ce în ce mai strânse, pănă în șa, în dreptul unui stâlp indicator. În față, dincolo de Valea Bândei, ce se deschide la picioarele noastre, se înalță muntele Dara, cu versantul nordic sfâșiat de torenți. În urmă, în vale, la limita pădurii, zărim cabana Valea Sâmbăta, iar jos de tot, unde începe șesul Țării Oltului, un ochi ager poate vedea Mănăstirea Brâncoveanu, de unde am plecat.

Traseul nr.1Traseul nr.1Traseul nr.1Traseul nr.1
Vezi Harta

Traseul nr.2: punct roșu - Muchia Drăgușului

Mănăstirea Brâncoveanu - DJ 102G - Cabana Casa Zmeilor, Poiana La Lespezi / Coliba lu' Remus Sofonea - La Poliță - Căldarea Răcorele.

Lungime traseu: ~ 8,5 km

Diferenta de nivel: 1598m

Durata: 6-8 ore vara; 8-10 ore iarna

Grad de dificultate: mediu; periculos iarna

Nivel de echipare: complex

Traseul prezintă două porțiuni distincte: o veche potecă pastorală, în general ușor de parcurs și lipsită de pericole, pana la Polițe, și o porțiune mai dificilă în dreptul pârâlui Polițe, unde pentru a ușura accesul, au fost montate cabluri.

Intrăm în traseul propriu-zis din DJ102G (Mănăstirea Brancoveanu-Orasul Victoria), la kilometrul 7,3 (Cabana Casa Zmeilor și pârtia de schi Moțul Drăgușului), trecând pe lângă

Izvorul părintelui Arsenie Boca. După ce traversăm pășunea numită de localnici Poiana de sub coastă, începe un urcuș abrupt, apoi panta se mai domoleste, iar poteca se înscrie prin pădurea de foioase, când pe coastele vestice ale Muchiei Drăgușului, când direct pe culme.

La aprox. 1000m altitudine suntem în poiana „La Altoaia", cunoscută și sub numele „La comandă" Comanda de vară - partizani. Dintr-o a doua poiană se desprinde către stânga (est) un drum spre Valea Sâmbetei (Traseu 1), marcat cu punct roșu, care ajunge în Poiana Urzicii, față în față cu Floarea Reginei.

Mai departe, poteca urmează linia de cumpănă, străbătând o rariște de molid, după ce trece pe versantul estic, dezgolit de pădure.

În poiana La Lespezi, la aproximativ 1650 m altitudine, se află o veche cabană de vânătoare, azi refacută, ce poartă numele unui Drăgușan care a luptat, alături de mulți alții, împotriva comunismului. Aceasta se numește Coliba lu' Remus Sofonea și oferă posibilități de înnoptare în condiții de bivuac. Poiana ne oferă panorama zonei de sud-vest, spre Viștișoara.

Din poiană lăsăm în stânga o nouă ramificație a potecii, marcată tot cu punct roșu, ce face legătura cu traseul 1 - Valea Sâmbetei - care ajunge de data aceasta la cabana Valea Sâmbetei. Trecând printr-un pâlc de brazi pitici, în 10 minute ieșim în golul alpin. Și din micile poienițe, dar mai ales dupa ieșirea în golul alpin, se pot vedea crestele impunătoare ale Munților Făgărașului. În est avem Valea Sâmbetei, iar în vest, Valea Viștișoarei, marginită de partea cealaltă de Muchia Zănoagei, cu creasta ascuțită și pereți sfârtecați de hornuri și valcele adânci, înecați spre poale în grohotișuri.

Primul vârf mai proeminent, ridicat pe Muchia Drăgușului, este vârful Noaghea (2012m). Din

dreptul lui, poteca ocolește pe versantul estic o zonă de stâncărie, până dincolo de vârfurile Crinta (2114m) - unde se află un bordei de piatră - și Claia Codrei (2183m). Urmează o zonă de urcușuri și coborâșuri pe vâlcel.

În dreptul pârăului Polițe, zona numită La Polițe este mai dificilă, în parcurgerea căreia ne sunt de folos cablurile montate în stâncă.

Apoi trecem peste piciorul estic al vârfului Piatra Roșie, unde întalnim și un pilon metalic cu marcaj. Acest punct reprezintă un excepțional loc de belvedere de unde vedem pereții nordici.

Vedem, de la este spre vest, vârful Cheia Bândei din Muchia Sâmbetei, caldarea Fundul Bandei, Coltul Balaceni (Căldarea bună), vârful Budru (Slănina), Gălășescu Mic, Gălășescu Mare, și chiar la picioarele noastre, Căldarea Răcorele, precum și căldarea Curtea Oțelelor. În căldarea Răcorele observăm două lăculețe, pe care Stavros le numea Topila Baronesei, fiind asemănătoare cu apele în care altădată se topea inul.

La aproximativ 20 min. de la pilonul cu marcaj, întalnim traseul marcat cu punct albastru și putem continua drumul fie la vest, spre Viștișoara (traseul 3), fie la est, spre Valea Sâmbetei, (traseul 1).

Traseul nr.2Traseul nr.2Traseul nr.2Traseul nr.2
Vezi Harta

Traseul nr.3: punct albastru - Viștișoara

TRASEU TEMPORAR ÎNCHIS

Sat Viștișoara - Valea Viștișoara - Lacul Viștișoara - Căldarea Răcorele

Lungime traseu: ~ 8,5 km

Diferenta de nivel: 1590 m

Durata: 7-8 ore vara; 10-12 ore iarna

Grad de dificultate: ridicat; periculos iarna

Nivel de echipare: complex

Plecarea spre punctul de intrare în traseu (gura Văii Viștișoara), unde se află un panou de orientare, se face din comuna Drăguș mergând spre satul Viștea de Sus, pe drumul 104 A, iar de aici urmăm drumul 103D, ce însoțește râul Viștișoara și ne scoate în DJ102G, în satul Viștișoara.

La punctul de intrare în traseu se poate ajunge și din est, de la Mănăstirea Brâncoveanu, precum și din vest, din orașul Victoria.

De la panoul indicator, aflat pe DJ 102G, un drum forestier, deteriorat de viituri și avalanse, ne conduce spre sud, pe firul văii. Acest drum forestier are o lungime de aproape 3,5 km și se termină dincolo de poiana Lunca Largă, unde începe efectiv poteca marcată cu punct albastru ce urcă pe cea mai îngustă vale din fața nordică a munților Făgărașului. Ne aflăm pe malul vestic al pârâului Viștișoara.

Înaintăm prin pădure timp de aproximativ 2 ore, timp în care traversăm pârâul Viștișoara de patru ori.

La iesirea din pădure în golul alpin ni se deschide în fața ochilor o perspectivă extraordinară spre Muchia Drăgușului, la est, și spre jgheaburile abrupte ale Muchiei Zănoaga, la vest. Este punctul din care se vede cel mai bine abruptul vestic al Pietrei Roșii, o zonă salbatică, aproape neatinsă, adevărat rai al caprelor negre.

Tot de aici vedem cele trei terase distincte prin care valea continuă spre sud. La prima terasă a văii întâlnim un bordei ciobănesc. Lacul Viștișoara se ascunde printre prăvăliturile de pe ultima terasă.

Distanța de la ieșirea în golul alpin până la lac se parcurge în aproximativ 2 ore.

În zona lacului, plină de bolovani de dimensiuni impresionante, se deschide spre sud imaginea vârfurilor Gălășescu Mare și Gălbenele, între care se află un perete vertical cu patru jgheaburi, inaccesibil, șaua Viștișoara.

De la lac ne întoarcem spre est și urcăm susținut pe fața abruptă spre curmătura Răcorelelor, de unde coborâm ușor în Căldarea Răcorele.

De aici putem continua drumul fie urmând traseul pe care ne aflăm, marcat cu punct albastru, ce ajunge în Valea Sâmbetei (traseul 1), fie urmând punctul roșu, traseu ce se îndreaptă spre nord, pe Muchia Drăgușului (traseul 2).

Traseul nr.3Traseul nr.3Traseul nr.3Traseul nr.3
Vezi Harta

Traseu nr.4: triunghi roșu - Valea Viștea Mare

Or. Victoria (640m) - Valea Viștea Mare - Șaua Portița Viștei (2310m) [cu ramificație spre vf. Moldoveanu (2544m)

Lungime traseu: ~ 9,5 km

Diferenta de nivel: 1670 m

Durata: 7-8 ore vara; 10-12 ore iarna

Grad de dificultate: ridicat; periculos iarna

Nivel de echipare: complex

Traseul pornește din centrul orașului Victoria (640m) și se angajează pe DJ102G, drum ce face legătura între Or. Victoria și Mănăstirea Brâncoveanu. Urmăm acest drum spre est, trecând peste linia ferată și, după mai bine de un kilometru, traversăm pârâul Corbu, apoi cotim spre sud-est, având în față și spre dreapta piciorul împădurit al muchiei Viștei Mari. După 5 km de mers pe șosea ajungem în locul numit Braniștea Viștei. La ramificația spre dreapta se formează un drum forestier pe Valea Viștei Mari. Aici se găsește un panou ce indică traseul descris. Cotim la dreapta și curând trecem pe lângă un canton silvic și o zonă cu locuințe, multe noi. Ne apropiem de râul Viștea Mare, continuând drumul pe malul său vestic. La aproape 3 km de la canton traversăm râul Viștea Mare în aval de gura pârâului Pietricelei, care curge dinspre est.

Drumul forestier continuă pe malul estic aproximativ 1 km și se oprește în Poiana Terzii (850m) prin care curge, dinspre est, pârâul cu același nume. Drumul de la canton până aici durează o oră și un sfert - o oră jumătate. De aici, traseul urcă în serpentine spre est, iar mai sus traversează spre dreapta Piciorul Zănoagei, cam pe curba de nivel, trecând peste pârâul Piciorului, apoi revine în firul văii, la Poienițele Frumoase. În continuare urcăm ușor în apropierea apei, făcând o incursiune pe malul vestic. Treptat, coniferele iau locul foioaselor. La Pârâul Calului, care vine dinspre est, trecem din nou pe malul vestic.

Mai sus întâlnim Pârâul Leuței, care curge dinspre vest, de sub Șăuța din Muchia Viștei și imediat lăsăm pe stânga Moara Oaghii, o frumoasă cascadă - mai ales primăvara, cand pârâiele sunt bogate în apă.

Urcușul devine mai pronunțat și ne scoate la Fântânița Rece, izvor aflat în dreapta potecii, penultimul punct în care ne putem aproviziona cu apă. În acest punct se află Refugiul alpin Fântânița Viștei, din fibră de sticlă, cu o capacitate de 30 de locuri.

Leșim din pădure, traversăm iar râul și ajungem, continuând pe malul estic, la stână (1450m). La nord de stână a existat până nu de mult o cabană de vânătoare, dar vitregiile vremii au distrus-o. De la Poiana Terzii până la stână au trecut cam 2 ore.

De la stână continuăm spre sud, pe partea de est a văii. Mai sus, peste apă, se zărește Pârâul Fântânii, care curge dinspre vest, de sub șaua La Fântână (2260m), aflată în muchia Viștea Mare.

Curând, valea Viștei Mari ramâne seacă și ne strecurăm printre bolovanii de pe firul văii. La 45 min. de la stână ajungem pe terasa căldarii glaciare (1640m), unde întâlnim Bordeiul Mieilor. Spre est se află căldărușa Vârtopul Viștei, numită și Hârtopul Ursului, de unde curge Pârâul din Hârtop. Apa lui dispare în bolovăniș, înainte de a ajunge în vale. Este ultima sursă de apă întâlnită pe traseu.

Din partea sudică a terasei glaciare urcăm pe o limbă de pământ, apoi pe un dâmb situat mai la dreapta, mărginit spre vest de o scursură fără apă, dâmb înierbat numit La Pripon. Se mai observă aici fundația unui fost refugiu alpin. De aici vedem bine vârful Viștea Mare (Boldul Viștei, cum îi spun mulți localnici) cu șaua Orzănele, iar spre nord se vede Muchia Viștei, Muchia Zanoaga și, departe, în vale, Țara Oltului.

Continuăm urcușul SSE, printr-o zonă de bolovani, apoi spre SV, până la un bolovan mare, aflat în apropierea unui torent, unde facem o întoarcere spre stânga (SE) și traversăm în diagonală grohotișul din fundul câldării glaciare. Continuăm urcușul cam în aceeași direcție, pe sub niste stânci, apoi pe o scursură spre SSE, până sub peretele nordic al crestei principale.

Cotim spre SV și continuăm urcușul pe la baza peretelui de stânci, unde ne atrage atenția un adevărat monolit, Dintele Dracului, în apropierea căruia se află un pilon metalic indicator. Apoi, cu o repliere spre stânga (SSE), ieșim în Portița Viștei (2310m) unde întâlnim, pe fața sudică, traseul de creastă, marcat cu banda roșie. Spre sud coboară traseul marcat cu triunghi roșu, ce merge spre Lacul Triunghiular, Valea Rea și comuna Nucșoara. Timpul de mers de la stână din Valea Viștei Mari până în Portița Viștei: 3-3½ ore.

Traseul nr.4Traseul nr.4Traseul nr.4Traseul nr.4
Vezi Harta

Traseu principal: bulină albastră

Lisa – Seaca – Ref. Trăsnita – Şaua Trăsnita– Muchia Sâmbetei – Cheile Bândei

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Lisa, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 7-8 ore la urcare, 6-7 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

Descriere

Traseul porneşte din centrul satului Lisa, din depresiunea Făgăraş, urmează drumul spre sud prin sat, păşunea de la marginea satului, după care începe urcuşul pe cursul văii Seaca, cu obstacole mai grele (drum de taf) până la Ref. Trăsnita. De aici traseul iese în golul alpin spre Şaua Trăsnita. Ajugând în Şaua Trăsnita (Şaua Belvedere), traseul are un punct de unde se poate vedea spre nord Ţara Făgăraşului iar spre sud vârfurile de peste 2000 m ale masivului Făgăraş (cel mai aproape Vf. Urlea). Urcând de aici aproximativ 45 minute spre vest întâlnim Refugiul Caţaveiul. Trecem apoi pe lângă vârful cu acelaşi nume şi ajungem pe Muchia Sâmbetei unde se face joncţiunea cu traseul de creastă în Cheia Bândei.

Vezi Harta

Traseu principal: bulină roşie

Hîrseni – Copăcel – Vf. Pietriceaua – Vf. De Amiază – Muchia Scoarţa – Curmătura Ţiganului – Vf. Berevoescu Mare

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 7-8 ore la urcare, 6-7 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

Descriere:

Traseul porneşte din centrul satului Hîrseni, din depresiunea Făgăraş, urmează drumul comunal prin satul Copăcel după care străbate Câmpul Mare şi ajunge la poalele munţilor Făgăraş. Urcuşul devine mai pronunţat şi altitudinea creşte de la 550 m la peste 1500 m în Vf. Pietriceaua.

În acest punct este realizată o legatură cu Valea Sebeşului prin traseul:

Vezi Harta

Traseu secundar: bulina albastră

Valea Sebeşului – Vf. Pietriceaua

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 2-3 ore la urcare, 1-2 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

 

După ce se trece prin poiana Pietriceaua se continuă ascensiunea şi este atins Vârful de Amiază (1914 m) după care traseul umează pantele domoale de pe Muchia Scoarţa. Aici este amplasat Refugiul

Scoarţa, la aproximativ 40 minute dupa Vârful de Amiază. După 15 minute de la refugiu a fost realizată o legatură cu Valea Berivoiului prin traseul:

Vezi Harta

Traseu principal: bandă albastră

Muchia Scoarţa – Piciorul Bătrân – Valea Berivoiului – Localitatea Recea

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Recea, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 5-6 ore la urcare, 4-5 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

 

La capătul Muchiei Scoarţa se coboară în Curmătura Ţiganului (1895) unde s-a realizat o nouă legătură cu Valea Sebeşului prin traseul :

Vezi Harta

Traseu secundar: cruce roşie

Curmătura Ţiganului – Valea Sebeşului

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 2-3 ore la urcare, 1-2 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

 

Din Curmătura Ţiganului traseul continuă prin dreapta Beliei Mari până în Vf. Berivoiescu Mare (2300 m), unde întâlneşte traseul de creastă al Făgăraşilor (marcaj bandă roşie). Înainte de a ajunge în creastă, la locul numit Crucea Ciobanului este instalat Refugiul Berevoiescu (nou).

Vezi Harta

Traseu principal: triunghi galben

Mărgineni - Văcarea Mică - Văcarea Mare - Vârful Comisu

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni, Masivul Făgăraş

Clasificare

e) Durată: 7-8 ore la urcare, 6-7 la coborâre

f) Traseu practicabil tot timpul anului

g) Traseu de dificultate medie

h) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

Descriere:

Traseul porneşte din centrul satului Mărgineni, din depresiunea Făgăraş, urmează drumul spre sud prin sat, paşunea de la marginea satului după care începe urcuşul pe Plaiul Mare. După ce este depăşit acest prim obstacol traseul urmează plaiul pănă în Şaua Nămăii unde a fost realizată o legătura pe drum forestier cu Cabana Rudăriţa prin traseul secundar:

Vezi Harta

Traseu secundar: cruce galbenă

Şaua Nămăii – Cabana Rudăriţa

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni şi oraşul Zărneşti, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 2-3 ore la urcare, 1-2 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

 

După aproximativ 30 minute de mers pe ambele marcaje se ajunge în Văcarea Mică de unde s-a realizat o legătura cu Valea Sebeşului prin traseul secundar:

Vezi Harta

Traseu secundar: cruce galbenă

Şaua Nămăii-Văcarea Mică –Valea Fântânelei – Valea Sebeşului

Amplasare: Judeţul Braşov, Comuna Hîrseni, Masivul Făgăraş

Clasificare

a) Durată: 2-3 ore la urcare, 1-2 la coborâre

b) Traseu practicabil tot timpul anului

c) Traseu de dificultate medie

d) Traseu care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie

 

Traseul principal menţine muchia pană în Văcarea Mare de unde se poate admira Piatra Craiului în toată splendoarea sa, iar apoi face joncţiunea cu traseul marcat cu triunghi albastru: satul Sebeş - Valea Groapelor – Vf.Comisu din traseul de creastă. Pe traseul de creastă, în apropierea Vf. Comisu se află instalat un nou refugiu montan (Refugiul Comisu).

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Rezervatii Naturale

Rezervaţia naturală Strâmba

Se întinde în apropierea comunei Şinca, pe o suprafaţă de Citeste mai mult...

Poiana Narciselor

Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului, cunoscută sub numele de Poiana Narciselor, Citeste mai mult...

Dumbrava Drăguşului

La intrarea în satul Drăguş dinspre Olteţ, în stânga drumului Citeste mai mult...

Masivul Făgăraş

Masivul Făgăraş este constituit dintr-o coamă principală cu directia est-vest, Citeste mai mult...

Lacul Tătarilor

Lacul Tătarilor este o rezervaţie naturală denumită Turbărie şi este Citeste mai mult...

Valea Sebeşului

Turiştii care ajung în comuna Hârseni nu pot să rateze Citeste mai mult...

Piramidele de la Şona

Pe dealurile care împrejmuiesc satul Şona se găsesc nişte movile Citeste mai mult...

Lacul Bâlea şi Cascada

Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar din Masivul Citeste mai mult...

Peştera Gang şi viaductele

Comuna Şinca Noua este amplasată între Valea Şincii, între Munţii Citeste mai mult...

Golul alpin Bâlea şi Transfăgărăşanul

Golul alpin Bâlea este rezervaţie naturală situată în mijlocul masivului Citeste mai mult...

Rezervaţia Naturală Arpăşel

Rezervaţia Naturală Arpăşel este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Citeste mai mult...

Fauna montană

Vegetaţia zonei reflectă în mare măsură particularităţile reliefului. Pădurea umbroasă Citeste mai mult...

Protectia mediului

Vezi aici ce poti face pentru a proteja mediul in timp ce calatoresti

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter