manastirea-brancoveanu

Prezentare

Țara Făgăraşului este o zonă etno-geografica care se întinde între râul Olt și Munţii Făgăraș. Impresia pe care o lasă zona este de puternică unitate geografică. Dinspre munte spre ses este brăzdată de numeroase vai, ale căror nume sunt împrumutate de la satele aşezate perechi, unul în susul, iar altul în josul apelor.

În sensul geografic cel mai larg, prin masivul Făgăraşului se ințelege întregul complex muntos aparţinând Carpaților Meridionali, cuprins între Valea Oltului la vest, Văile Bârsei, Grosetului și Damboviței la est, Depresiunea Făgăraşului la nord și cele ale Jiblei, Arefului, Brădetului și Campulungului la sud.

Munţii Făgăraşului se individualizează în lanţul Carpatilor ca o imensă culme desfăşurată de la est la vest pe o lungime de aproximativ 70 km și dezvoltată pe o lățime de cca. 40 km. În cuprinsul Munţilor Făgăraș se află opt din cele 14 vârfuri ale Munţilor României care ating altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Colțul Viștei Mari (2527 m) etc. Datorită siluetei spectaculoase, a traseelor dificile pe care le oferă turiştilor și a stâncilor abrupte care fac din ei o adevărată provocare pentru căţărători, Munţii Făgăraș sunt cei mai căutaţi dintre lanţurile muntoase din jurul Sibiului. Astfel, peisejele superbe și bucuria aventurii sunt o adevărată recompensă pentru turişti.

De-a lungul Văii Oltului s-a dezvoltat un şirag de sate și comune potrivite pentru turismul cultural, ecologic, dar și pentru alte activităţi sportiv-recreaționale.

Accesul în regiune este facilitat de configuraţia munţilor (poziţionaţi în centrul ţării), de prezenţa a numeroase văi şi cursuri de apă, dar şi de altitudinile scăzute. Zona Țara Făgăraşului este străbătută de DN 1 - Europa 68 și de DN 73 A.

Populatia

Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974, în 2002, la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Cea mai drastică scădere a populaţiei s-a realizat însă în municipiul Făgăraş, care a ajuns de la 36.121 la 28.330 de locuitori, dar şi în localităţile din Ţara Făgăraşului – cum ar fi oraşul Victoria, comunele Voila, Părău, Cincu, Jibert.

Structura populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale arată că o mare parte a acesteia lucrează în sectorul terţiar, respectiv în hoteluri şi restaurante, comerţ, transporturi etc. În arealul Țara Făgăraşului, activităţile economice cele mai pregnante sunt cele agricole, industriale şi de prestări servicii.

Turismul

Țara Făgăraşului prezintă o serie de particularităţi, precum: peisaj, accesibilitate, complexitate, prezenţa ariilor protejate, monumente istorice şi culturale. Arealul Țara Făgăraşului se situează în centrul tarii, reprezentând un atu pentru activitatea turistică din regiune.

Cererea turistică în acest areal a crescut de la an la an în special datorită diversificării ofertei prin punerea în valoare a unor monumente istorice, a unor mănăstiri, dar și prin crearea de pârtii de schi (Draguș și Bâlea). Trebuie menționat și faptul că bugetul alocat de români pentru vacanţe a crescut. Astfel, numărul turiştilor a crescut cu 23% în perioada 2005-2009 de la 99.000 la 122.000. Numărul sosirilor de turişti străini a crescut în aceeași periadă cu aproximativ 15%. Arealul Țara Făgăraşului oferă reale perspective de dezvoltare turistică integrată şi de transformare într-o destinaţie capabilă să atragă mii de turişti români, dar şi străini atraşi de oferta turistică diversificată şi de calitate, oferind un raport calitate-preţ competitiv pe piaţa internă şi internaţională.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică, prin formele de prezentare (ape curgătoare, lacuri, izvoare de ape minerale) şi caracteristicile acestora, constituie importante puncte de atracţie turistică. Zona Țara Făgăraşului beneficiază de un potenţial hidrografic bogat, fiind considerată în acest sens de specialişti ca un rezervor de apă, influenţat într-o mare măsură de cantităţile însemnate de precipitaţii mixte.

Întreg teritoriul Ţării Făgăraşului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, care străbate întregul ţinut de la est la vest prin zona mediană. Ţara Făgăraşului, din punct de vedere genetic, este opera acestui râu în lupta cu natura minerală a Terrei. Se justifică astfel denumirea de Ţara Oltului.

Dispoziţia reţelei hidrografice este asimetrică. Majoritatea afluenţilor Oltului sunt de pe malul stâng, coborând vijelios din Munţii Făgăraşului şi îndreptându-se aproape paralel spre nord.

Afluenţii de pe stânga: Bogata, Comăna, Veneţia, Părău, Şercaia, Mândra, Sebeş, Făgăşel, Hurez, Dridif, Breaza, Lisa, Sâmbăta, Viştea, Corbu-Ucei, Gârlăţel, Arpaş, Cârţişoara, Porumbacu, Avrig, Moaşa. Afluenţii de pe dreapta: Dăişoara, Ticuşu, Şoarş, Cincu, Nou.

Tabloul apelor de suprafaţă se completează cu lacurile glaciare de creastă: Urlea, Podragul, Podrăgel, Capra, Bâlea, Avrig, Doamnei (surse de alimentare a unor râuri şi importante obiective turistice); cu lacurile artificiale : Viştea, Voila, Mândra şi cu păstrăvăriile: Dejani, Sâmbăta de Sus. De-a lungul râurilor de munte şi în lacurile de baraj se poate practica pescuitul sportiv sau agrementul lacustru.

Clima

Caracteristicile elementelor climatice din zona Țara Făgărașului (temperatură, precipitaţii, dinamica şi presiunea atmosferei), alături de celelalte componente ale cadrului natural (relief, hidrografie, vegetaţie, faună), se constituie în resurse naturale cu impact major asupra dezvoltării turismului.

Teritoriul Ţării Făgăraşului se incadrează zonal în climatul temperat continental-moderat în proporţie de 65% (ţinutul cu climă de dealuri şi depresiune) şi în proporţie de circa 35% în sectorul cu climă de munte (ţinutul munţilor mijlocii din est şi al munţilor înalţi din sud).

Regimul climatic este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului în funcţie de altitudine, de expoziţia şi forma versanţilor. În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii abundente şi iernile friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când de intervale de încălzire.

Flora si fauna

În zona Țării Făgăraşului se disting mai multe zone floristice condiţionate de diversitatea geomorfologică și climatică; formele de relief caracteristice - muntele și depresiunea - accentuează contrastele de vegetaţie.

Pe culmile muntoase predomină flora alpină și subalpină, dezvoltându-se mai ales o vegetaţie ierboasă și, într-o mică măsură, cea lemnoasă (conifere pitice). La altitudini de peste 1600-1700 m, în țara stâncilor golaşe, se poate observa cum o mare varietate de plante a izbutit să se adapteze condiţiilor vitrege dictate de natură. Din gama floristică deosebit de variată se impun atenţiei nemțisorul, bujorii de munte, gențiane, viorele alpine sau gingaşa floare de colț; pot fi de asemenea întâlnite tufişuri de afini, jnepeni, anini de munte. Din primăvară până toamna târziu, pajiştile alpine sunt acoperite de covorul smălţuit al florilor ce se ridică dintre ierburi (rogoz, părușcă, țepoșică), impresionând prin varietatea lor cromatică.

Pe măsură ce coborâm, încep uriaşele păduri de rășinoase, predominate de larice. Monotonia pădurilor de molid este punctată din loc în loc de poieni destinate exclusiv pășunatului. Vine rândul pădurilor de brad și a celor în care se amestecă molidul cu fagul.

Odată cu schimbarea altitudinii, pădurile de foioase iau locul celor de conifere, elementul cel mai întâlnit fiind fagul; dintre arbuşti, mai răspândit este alunul.

Față de bogăţia arborescentă a înălţimilor, şesul depresionar pare sărac, aproape total lipsit de păduri. Trebuie amintită însă pădurea de luncă, întinsă de-a lungul Oltului și formată din arin negru, specii de salcie și plop, pajişti umede.

Schimbările climatice din trecut au lăsat presărate interesante insule de vegetaţii supravieţuitoare. S-au individualizat astfel rezervaţii floristice și faunistice ce au fost puse sub ocrotire. Rezervaţia cea mai cunoscută din zonă este rezervaţia botanică „Poiana narciselor" din Dumbrava Vadului, cu o suprafaţă de 400 ha și considerată printre cele mai înalte rezervaţii de acest fel din Europa. Situată la poalele Munţilor Făgăraș, în apropierea localităţii Șercaia, această rezervaţie peisagistică din perimetrul unei foste păduri de stejar (veche de peste 100 de ani), cu poieni mari, se caracterizează prin neobişnuita abundență a narciselor (Narcissus Stelaris) în lunile mai - iunie.

O altă importantă rezervaţie este „Lacul și golul alpin Bâlea", cu o suprafaţă de 120 ha, care ocroteşte peisajul glaciar, lacul, stâncăriile, flora și fauna specific alpină. Relieful rezervaţiei este accidentat, cea mai mare parte din suprafaţa sa fiind alcătuită din pante abrupte, orientate nord-sud.

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Rezervatii Naturale

Piramidele de la Şona

Pe dealurile care împrejmuiesc satul Şona se găsesc nişte movile Citeste mai mult...

Rezervaţia Naturală Arpăşel

Rezervaţia Naturală Arpăşel este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Citeste mai mult...

Valea Sebeşului

Turiştii care ajung în comuna Hârseni nu pot să rateze Citeste mai mult...

Dumbrava Drăguşului

La intrarea în satul Drăguş dinspre Olteţ, în stânga drumului Citeste mai mult...

Lacul Tătarilor

Lacul Tătarilor este o rezervaţie naturală denumită Turbărie şi este Citeste mai mult...

Lacul Bâlea şi Cascada

Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar din Masivul Citeste mai mult...

Masivul Făgăraş

Masivul Făgăraş este constituit dintr-o coamă principală cu directia est-vest, Citeste mai mult...

Fauna montană

Vegetaţia zonei reflectă în mare măsură particularităţile reliefului. Pădurea umbroasă Citeste mai mult...

Poiana Narciselor

Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului, cunoscută sub numele de Poiana Narciselor, Citeste mai mult...

Golul alpin Bâlea şi Transfăgărăşanul

Golul alpin Bâlea este rezervaţie naturală situată în mijlocul masivului Citeste mai mult...

Peştera Gang şi viaductele

Comuna Şinca Noua este amplasată între Valea Şincii, între Munţii Citeste mai mult...

Rezervaţia naturală Strâmba

Se întinde în apropierea comunei Şinca, pe o suprafaţă de Citeste mai mult...

Protectia mediului

Vezi aici ce poti face pentru a proteja mediul in timp ce calatoresti

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter